Eseuri europene: Tinerii din Moldova despre Europa (V)

Centrul de Informare Europeană împreună cu organizatorii Concursului Naţional de Eseuri “Cetăţeanul Uniunii Europene în contextul Republicii Moldova: perspective, influenţe, realizări” au luat decizia de a publica pe blogul Centrului eseurila cîştigătoare. Astfel, timp de 7 săptămîni consecutive în fiecare marţi vom prezenta cîte un eseu publicului larg.

Astăzi, 28 iunie 2011, vă prezentăm eseul scris de Vendinceanschi Ghenadie, cîştigătorul premiului III al concursului.

 ____________________________________________________________________________________________

 “Cetăţeanul Uniunii Europene în contextul Republicii Moldova:

perspective, influenţe, realizări”

 

            Un celebru citat, aparţinînd ilustrului conducător francez Napoleon Bonaparte, zice că : “Politica statului este dictată de geografia acestuia”. Întaadevar, pe parcursul ultimilor ani, problematica aderării la Uniunea Europeana tindea să devină un subiect larg discutat in Republica Moldova. Din păcate, multe dezbateri cu privire la acest subiect reflectă doar nişte interese de conjunctură politică şi nu sunt lipsite de ideologii inutile, puţin probabil de realizat, deci sunt destul de puţine abordări realiste a integrării Republicii Molvova în Uniunea Europeană. Aceasta, deocamdată,  ipotetică aderare se axează pe analiza legăturii dintre factorii spaţiogeografici, etnopsihologici, precum şi dintre factorii economici externi şi posibilitatea promovării economiei naţionale pe plan intenaţional.

            Problemele mari ale economiei interne ale Republicii Moldova, la care se adaugă dimensiunile geografice, economice şi cele politice relativ mici, pot conduce, din păcate, pe termen lung şi foarte rapid la degradarea resurselor intelectuale şi umane, reprezentate de tînara generaţie a ţării.

            Pornind de la aceste constatări, problema aderării Republicii Moldova la Uniunea europeana trebuie să vizeze, în principiu trei idei centrale şi anume:

1) Care sunt interesele economice ale RepubliciiMoldovaşi cum pot fi promovate acestea?;

2) Care sunt posibilităţile reale de participare la cursul economiei mondiale?

3) Care sunt avantajele de care dispune RepublicaMoldovapentru realizarea acestor obiective?

            În urma vastelor discuţii şi analize privind realizarea  unor planuri, în prezent, ipotetice de consolidare a economiei naţionale, s-a ajuns la concluzia că Republica Moldova trebuie să se apropie treptat de standardele europene din domeniul concurenţei, deoarece produsele industriale încă nu au absolut nici o posibilitate de a rezista concurenţei europene, datorită evoluţiei calitative. Spre deosebire de problemele industriale cu care se confruntă, RepublicaMoldovaîntruneşte condţtii climaterice şi pedologice extraordinar de favorabile dezvoltării sectorului agrar.

            Deocamdată ea nu este în stare să valorifice avantajele sale deoarece nu dispune de tehnologii agricole performante, de deprinderi administrative şi logistice necesare pentru promovarea produselor agricole şi agroalimentare pe pieţele externe. În acelaşi timp, alături de avntajele relative incontestabile ale producatorilor agricoli moldoveni, aceştia au anumite puncte slabe comparative cu cei din ţările UE, care derivă atît din situaţia macroeconomica, cît şi din starea precară în care se află majoritatea gospodăriilor agricole. Aceste neajunsuri pot fi înlăturate doar prin restructurarea completă a întregului complex agroindustrial.

            Prin realizarea acestor obiective, Republica Moldova va putea să se apropie mult mai mult de standardele economiei europene, ceea ce va duce, cu siguranţă, la promovarea produselor industriale şi agricole pe piaţa mondială, precum şi la recunoaşterea calitaţii incontestabile ale acestora.

            Cu toate pledoariile susţinute de politicienii actuali cu privire la modernizarea economiei moldoveneşti pentru a facilita aderarea la UE, cea mai favorabilă perioadă pentru acest demers a fost la începutul anilor ’90, cand prabuşirea regimului sovietic a creat posibilitaţi şi opţiuni strategice inedite. Interferenţele numeroaselor interese economice, politice, dictate de repere geografice, de comunitatea de neam, istorie, limbă şi tradiţii ar fi fost baza indestructibilă a nevoii integrării Moldovei în Uniune, însă astăzi condiţiile prielnice, discuţiile politice şi entuziasmul populaţiei cu privire la unire a dispărut, populaţia basarabeană împărţindu-se în două tabere: tabăra majoritară ce susţine uniunea cu România (o cale ce ar favoriza integrarea europeană) şi cealaltă tabară ce susţine menţinerea legătruilor cu estul (Federaţia Rusă).

            Un lucru îmbucurător este faptul că Guvernul României a aprobat urgentarea procesului de redobandire a cetaţeniei române de către cei ce au pierdut-o din cauze neimputabile lor, fapt ce va permite o mai bună relaţionare şi colaborare între cele două state şi, totodată, o creştere mai rapidă a economiei , modernizarea tehnologică şi valorificarea resurselor intelectual-umane de care dispune Republica Moldova.

            Rezumînd cele relatate mai sus putem spune cu siguranta că , dintr-o perspectivă realistă, însă în acest moment pur ipotetică, integrarea în Uniunea Europeana a Republicii Moldova va avea două consecinţe majore: reducerea suveranitaţii politice si apariţia noilor posibilităţi pentru promovarea intereselor economiei interne. Aceste consecinţe vor schimba radical dezvoltarea socială, politică şi intelectuală a populaţiei acestei ţări minunate (“o gură de Rai” ar zice barzii).:-)  Însă, din păcate, demersurile în vederea realizării acestor ţeluri sunt încă dictate de problemele geopolitice cu care se confruntă R.Moldova. De aceea, Chişinăul şi politicienii basarabeni trebuie să aibă curajul să recunoască faptul că drumul către Uniunea Europeană trece prin România. În acset sens, Ministerul Integrării Europene a României a avut un rol decisiv în procesul de transmitere a informaţiilor privind integrarea europeană către partea basarabeană. Se poate spune cu fericire că demersurile în acest sens au fost cununate de success datorită faptului că mulţi politicieni şi lideri de opinie publică din Moldova au imbrăţişat cu drag idea aderăriila Uniunea Europeană.

            Datorită, mai degrabă colaborării şi schimbului de informaţii prin programul schimbului  de experienţă dintre studenţii români şi cei basarabeni (datorită unui accord semnat între cele două state) putem spune cu mîndrie că viitorul Republicii Moldova se află în mîini bune, că genaratia tînără a ţării ,mizează pe integrarea Europeană şi este ataşată de valorile europene, este conştientă că singura modalitate de valorizare a resurselor socio-intelectuale, economice şi politice constă în implementarea responsabilă a angajamentelor cu privire la integrarea în UE.

            În prezent, însă, Moldova se leagănă între doi vectori – vectorul estic şi cel vestic, ori, va veni momentul cînd politicienii moldoveni vor fi obligaţi să aleagă în ce tabară să rămînă, punînd în prim plan avantajele socio-economice şi cele politice pe plan secundar.

            Este greu de anticipat finalitatea tuturor dezbaterilor şi fluctuaţiilor opiniilor politice în ceea ce priveşte integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, de aceea ramîne doar să sperăm că în momentul de cumpănă politicienii basarabeni, în frunte cu întreaga populaţie, să facă o alegere bună, ce să reflecte nevoile reale de dezvoltare pe toate planurile vieţii sociale, politice şi economice!