decembrie 25, 2012 Lasă un comentariu
Dragi vizitatori ai blogului ,
Echipa Centrului de Informare Europeană vă doreşte să trăiţi un adevărat pastel de iarnă, cu valuri de ninsoare. Ascultaţi-vă vocea sufletului, alungaţi frigul din el, fiţi deasupra liniştei create de dansul fulgilor de nea.Sărbători fericite şi un An Nou de poveste!
decembrie 20, 2012 Lasă un comentariu
A început cu alegerea celui de-al 28-lea președinte, Martin Schulz, și a fost un an foarte plin, cu negocieri aprinse și acordul asupra bugetului UE pe 2013 și aprobarea brevetului unic european după 30 de ani de negocieri. Galeria foto de față vă prezintă momentele cele mai importante ale anului 2012.
În 2012, Parlamentul European și-a derulat activitatea în câteva domenii foarte sensibile: combaterea controversatului acord ACTA, căutarea unor soluții pentru criză, în special prin consolidarea disciplinei financiare în zona euro și solidaritate, și protejarea fondurilor dedicate creșterii economice și locurilor de muncă în bugetul 2013.
În Parlament și în afară
Danemarca și Ciprul au condus Consiliul UE în 2012, iar miniștrii și șefii de state au explicat deputaţilor europeni planurile lor. Ca de obicei, Parlamentul European a primit vizita unor lideri politici și oameni de afaceri precum Bill Gates, regele Abdullah II al Iordaniei și președintele statului Peru, Ollanta Humala.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a fost la Paris cu ocazia celebrării Bastille Day, iar o delegație parlamentară a făcut o vizită istorică în Myanmar, unde s-a reunit cu Aang San Suu Kyi.
Premii
În plus față de premiile acordate de obicei de deputații europeni, Parlamentul European a reprezentat cetățenii primind Premiul Nobel, acordat UE pentru o jumătate de secol de pace. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a transmis premiul simbolic cetățenilor UE în cadrul unei ceremonii, pe 12 decembrie, la Strasbourg.
În aceeași zi, domnul Schulz a oferit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire reprezentanților laureaților iranieni Nasrin Sotoudeh și Jafar Panahi, care nu au putut veni la Strasbourg.
Filmul lui Andrea Segre, „lo sono Li’“ , a câștigat în 2012 Premiul LUX al Parlamentului European pentru descrierea imigranților și a conflictului dintre comunitatea tradițională și aspirațiile individuale.
Sursa: Parlamentul European
decembrie 18, 2012 Lasă un comentariu
Autoritățile de aplicare a legii, precum poliția sau Europol ar trebui să aibă acces la amprentele solicitanților de azil din baza de date Eurodac pentru a preveni, detecta sau investiga infracțiunile grave. Accesul ar trebui să fie posibil însă numai cu garații pentru protejarea datelor, au spus deputaţii europeni de la comisia pentru libertăți civile, care au votat propunerea pe 17 decembrie.
Eurodac este o bază de date de amprente ale solicitanților de azil și ale imigranților ilegali. Introdusă de regulamentul de la Dublin II, ajută la indicarea statului care trebuie să se ocupe cu solicitările specifice și include și alte țări: Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.
Noile reguli permit autorităților naționale de aplicare a legii să compare bazele lor de date cu amprente cu Eurodac. Obiectivul este combaterea infracțiunilor grave și a terorismului.
„Acest regulament va consolida siguranța în UE. Autoritățile de aplicare a legii din statele membre vor putea compara amprentele de la locurile infracțiunilor cu cele stocate în Eurodac, pentru o identificare mai rapidă a suspecților, victimelor și martorilor“, a spus raportoarea Monica Macovei (România) de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat).
Deputaţii europeni au cerut clauze pentru o protecție mai bună a datelor. Solicitanții de azil ar trebui să fie informați că datele lor vor fi folosite, iar o autoritate națională de control trebuie să se asigure că sunt îndeplinite condițiile pentru cererile de date.
Deputații au mai cerut ca cererile să fie înregistrate și păstrate timp de o lună, timp în care se poate verifica dacă în procesare au fost respectate regulile UE de protecție a datelor.
Sursa: Parlamentul European
decembrie 11, 2012 Lasă un comentariu
Premiul Nobel pentru Pace 2012 a fost decernat oficial luni, la Oslo, Uniunii Europene, care a fost reprezentată de președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului. „Premiul recompensează o realitate prea prețioasă pentru a fi pusă în pericol acum, la mai mult de cinci decenii de la punerea bazelor Uniunii“, a spus președintele Parlamentului, Martin Schulz. Parlamentul îi va asocia Premiului pe toți cetățenii europeni, în cadrul unei ceremonii, miercuri dimineață, la Strasbourg.
Domnul Schulz a cerut „celor care au responsabilitate politică să schimbe unele din greșelile pe care UE le face în momentul de față“, insistând asupra faptului că uniunea are potențialul de a aduce beneficii enorme membrilor săi și lumii în general, „numai dacă rămânem solidari și nu permitem să fim despărțiți în 27 de bucăți“.
Miercuri dimineață, președintele Martin Schulz îi va asocia simbolic Premiului pe toți cetățenii europeni, în cadrul unei ceremonii, miercuri dimineață, la Strasbourg, la care vor participa europeni invitați în cadrul unei competiții online.
„Nu putem realiza nimic într-o societate când în spatele proiectului nu stau oamenii. Privind Comunitatea oțelului și a cărbunelui, care a deschis calea către Uniunea Europeană, vedem că aceasta a fost posibilă pentru că cetățenii împărtășeau acest angajament, fiind convinși de ideea din spatele acesteia“, a mai spuspreședintele Parlamentului.
Sursa: Parlamentul European
decembrie 10, 2012 Lasă un comentariu
Drepturi universale şi indivizibile
Demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt valorile care, stau la baza Uniunii Europene. Înscrise în Tratatul privind Uniunea Europeană, acestea au fost consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Ţările care doresc să adere la UE, precum şi cele care au încheiat acorduri comerciale sau de altă natură cu Uniunea, trebuie să respecte drepturile omului.
Uniunea Europeană este profund angajată în apărarea universalităţii şi indivizibilităţii drepturilor omului. Prin urmare, le promovează şi le apără în mod activ atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu alte ţări, colaborând cu statele membre ale UE, cu ţări partenere, cu organizaţii internaţionale şi regionale şi cu societatea civilă.
Drepturile omului nu au limită de vârstă.
Drepturile omului în UE
Deşi situaţia drepturilor omului în UE este bună, nu ne putem opri aici. Uniunea Europeană sprijină eforturile de combatere a rasismului, xenofobiei şi altor tipuri de discriminare bazate pe religie, sex, vârstă, handicap sau orientare sexuală, acordând o atenţie deosebită respectării drepturilor omului în materie de azil şi imigrare. UE are o lungă tradiţie în a primi pe teritoriul său cetăţeni din alte ţări (fie că vin să caute un loc de muncă, fie că îşi părăsesc ţara din cauza războaielor sau a persecuţiilor).
Combaterea discriminării
Prin Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială (PROGRESS), UE finanţează o serie de activităţi menite să combată rasismul şi xenofobia în interiorul graniţelor sale. Aproape un sfert din bugetul de 743 de milioane de euro alocat programului PROGRESS este consacrat combaterii discriminării. UE a creat şi o Agenţie pentru Drepturi Fundamentale
Printre priorităţile politice ale UE se numără eforturile în direcţia stopării traficului de persoane, în special femei şi copii. Au fost derulate o serie de programe transfrontaliere destinate combaterii traficului de persoane, în colaborare cu ţările candidate şi cu cele învecinate din sud-estul Europei.
UE a reuşit să transforme problema respectării drepturilor omului într-o preocupare majoră, aflată în centrul relaţiilor sale cu alte ţări şi regiuni. Toate acordurile comerciale sau de cooperare cu ţări din afara UE conţin o clauză care prevede că drepturile omului reprezintă un element esenţial al acestor relaţii. În prezent, există peste 120 de astfel de acorduri.
Cel mai cuprinzător este Acordul de la Cotonou – pactul privind asistenţa şi schimburile comerciale încheiat între Uniune şi un număr de 79 de ţări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibe şi Pacific. În cazul în care o ţară încalcă drepturile omului, UE poate suspenda concesiile comerciale şi poate limita programele de asistenţă care îi erau destinate. Uniunea consideră că existenţa unor structuri politice democratice constituie o condiţie indispensabilă reducerii sărăciei, principalul obiectiv al politicii sale de dezvoltare. Aceleaşi principii sunt aplicate şi celorlalte ţări partenere.
Programul UE privind acordarea de ajutor umanitar de urgenţă la nivel mondial nu face, în mod normal, obiectul unor restricţii legate de încălcarea drepturilor omului. Ajutorul furnizat, fie că este vorba de bani, alimente, servicii sau asistenţă tehnică, are ca unic scop să uşureze suferinţa, indiferent dacă aceasta este cauzată de catastrofe naturale sau de o proastă administrare de către regimuri opresive.
În ultimii ani, UE a menţinut un dialog pe tema respectării drepturilor omului cu ţări ca Rusia, China şi Iran. De asemenea, a impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului de către regimurile din Burma (Myanmar) şi Zimbabwe.
UE ia iniţiativa
Pentru a promova drepturile omului în lume, UE finanţează Iniţiativa europeană pentru democraţie şi drepturile omului. Beneficiind de un buget de 1,1 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, aceasta încadrează respectarea drepturilor omului şi a democraţiei într-un context global şi se concentrează pe patru obiective:
consolidarea democraţiei, a bunei guvernanţe şi a statului de drept (susţinerea pluralismului politic, a libertăţii presei şi a bunei funcţionări a sistemului judiciar) abolirea pedepsei cu moartea acolo unde încă se mai aplică combaterea torturii prin măsuri preventive (formarea şi educarea forţelor de poliţie) şi punitive (tribunale internaţionale şi penale) combaterea rasismului şi a discriminării, garantând respectarea drepturilor politice şi civile.
Această iniţiativă finanţează şi proiecte consacrate egalităţii între sexe şi protecţiei copiilor.
De asemenea, sprijină acţiunile întreprinse, în comun, de UE şi de alte organizaţii implicate în apărarea drepturilor omului, precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Sursa : Portalul Informativ www. europa.eu
decembrie 6, 2012 Lasă un comentariu
Saschiul roz – o plantă modestă din Madagascar – este folosită în producția de medicamente împotriva leucemiei. Recent, plantele cu proprietăți medicinale au fost din ce în ce mai folosite pentru producerea medicamentelor, însă indigenii care le-au identificat de multe ori nu primesc nimic din profit. Deputaţii europeni au votat pe 6 decembrie un raport al deputatei Catherine Grèze care abordează pirateria biologică.
Companiile farmaceutice folosesc de multe ori cunoștințe tradiționale pentru a identifica plante sau substanțe cu proprietăți medicinale. Cercetătorii realizează medicamente care sunt apoi brevetate, dar comunitățile locale care au dezvoltat ideile nu beneficiază de acestea, în unele cazuri nemaiputând folosi propriile descoperiri. Pirateria biologică nu se reduce la sectorul medical.
Pirateria biologică împiedică progresul țărilor în curs de dezvoltare și combaterea sărăciei. Legislația actuală favorizează companiile, iar cunoștințelor tradiționale li se oferă puțină protecție.
Raportul parlamentar redactat de Catherine Grèze propune un număr de măsuri pentru ca țările în curs de dezvoltare să beneficieze de resursele lor genetice și cunoștințele tradiționale:
UE și statele sale membre să solicite ratificarea rapidă a Protocolului de la Nagoya, pentru a combate pirateria biologică și a restabili corectitudinea și echitatea în schimburile de resurse genetice un regulament obligatoriu care impune solicitanților de brevete să prezinte originea resurselor genetice și a cunoștințelor tradiționale și să demonstreze că acestea au fost obținute corect și legal. UE ar trebui să ajute statele în curs de dezvoltare să creeze instituțiile necesare pentru a beneficia de resursele genetice și cunoștințele tradiționale
Sursa: Parlamentul European
decembrie 2, 2012 Lasă un comentariu
De la începutul epidemiei SIDA au fost infectați 60 de milioane de oameni în întreaga lume, 25 de milioane murind din cauza acestei boli. 1 decembrie este Ziua internațională împotriva SIDA, iar raportul UNAIDS pe 2012 arată că prevenirea ajută: numărul noilor infectări scade în multe din țările cele mai afectate de epidemie, deși încă nu există un tratament sau un vaccin împotriva SIDA.
În UE și țările vecine 50.000 de oameni sunt diagnosticați cu HIV în fiecare an. Programul UE pentru sănătate a finanțat cercetarea în domeniul HIV/SIDA încă din anii ’80. Acesta se bazează pe protejarea oamenilor de boală, promovarea stilului de viață sănătos și cooperarea statelor membre în domeniul sănătății.
Eurodeputatul Michael Cashman (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Regatul Unit) organizează în fiecare an un eveniment alături de grupul de lucru al Parlamentului European privind HIV/SIDA pentru sensibilizarea oamenilor la problema SIDA în Europa, care este cheie în combaterea bolii. „Ne amintește de ce facem și pentru cine facem aceste lucruri“, ne-a spus domnul Cashman, arătând că în ciuda progresului realizat în ultimii ani, încă mai rămân multe de făcut pentru eradicarea SIDA. „Parlamentul European dă o voce celor ce nu pot vorbi“, a mai spus dumnealui.
La nivel global, SIDA este prima cauză a mortalității adulte în Africa, în timp ce infecțiile cresc în Asia Centrală
Sursa: Parlamentul European
Centrul de Informare Europeană 
