Eseuri europene: Tinerii din Moldova despre EUropa (II)

Centrul de Informare Europeană împreună cu organizatorii Concursului Naţional de Eseuri “Cetăţeanul Uniunii Europene în contextul Republicii Moldova: perspective, influenţe, realizări” au luat decizia de a publica pe blogul Centrului eseurila cîştigătoare. Astfel, timp de 7 săptămîni consecutive în fiecare marţi vom prezenta cîte un eseu publicului larg.

Astăzi, 7 iunie 2011, vă prezentăm cel de-al doilea eseu premiant cu Menţiune de Gradul III,  scris de Filip SOFIA – eleva clasei a Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău.

____________________________________________________________________________________________

        „Cetăţeanul Uniunii Europene în contextul Republicii Moldova : Perspective, Realizări,  Consecinţe”

                                                                

     Uniunea Europeană este mai mult decît un cadru geografic care tinde a se evidenţia în hărţile lumii, ea este o forţă dinamică ce reuşeşte a reuni 27 de state,  subliniind mai cu seamă aspectele politic, economic, social şi cultural. Creată  în 1957, UE la momentul actual reprezintă o organizaţie ce încorporează toate caracteristicile fundamentale unei mari puteri bazate pe principiul conlucrării statelor pentru interesul comun.

         Republica Moldova este un stat relativ  tînăr în ceea ce priveşte relaţiile externe şi integrarea în Europa, de aceea un prim pas pentru noi constituie conştientizarea necesităţii întrunirii tuturor condiţiilor şi rigorilor impuse de Parlamentul de la Bruxelles. Un alt pas ar fi sporirea activităţilor civice cu caracter informativ şi întreprinderea acţiunilor concrete ce vor facilita procesul propriu-zis. Nu trebuie să uităm nici de motivarea societăţii, viitorii cetăţeni ai Uniunii Europene.

         Promovarea unei politici europene unice constă în păstratrea structurii de conducere interne statale cu delegarea anumitor puteri. Drept exemplu serveşte Parlamentul European ca organ legislativ, care emite directive ce urmeză a fi adoptate de statele membre, dar dacă se întîmplă ca un stat să propună ceva contradictoriu principiului lansat, decizia Parlamentului are prioritate. Dar pentru aceste schimbări avem nevoie de stabilitate politică, care prin definiţie, înseamnă separarea puterii şi conlucrarea efectivă întru susţinerea şi înflorirea societăţii.  Starea de impas, accentuată mai ales după evenimentele din 7 aprilie 2009 se menţine şi la moment.

          Din punct de vedere economic menţionăm activitatea Băncii Europene, buzunarul de reglare şi menţinere a fondului pentru cheltuieli şi pentru ajutorul ţărilor recent integrate. Crearea unei pieţi economice unice cu scopul susţinerii producătorului  în vederea exportului şi importului interstatal, cît şi lărgirea Zonei Euro de circulaţie a monedei  reprezintă aspiraţiile de moment pentru Uniune.

          Şi aici, iarăşi RM  are nevoie de stabilitate economică, care nicidecum nu se caracterizează prin împrumuturi de milioane şi salarii sub minimul de existenţă. Pentru aceasta  ar trebui să dezvoltăm infrastructura, dar dacă nu, măcar să promovăm agricultura tehnică cu implementarea metodelor eficiente, de vreme ce suntem o ţară agrar-industrială.

           Ceea ce marchează şi pune în discuţii aprinse statele membre UE este deţinerea cetăţeniei române de către majoritatea covîrşitoare a moldovenilor, deşi nu există vreo soluţie din punct de vedere a dreptului internaţional contemporan, iar Consiliul Europei nu se pune în gardă în vederea acestui fenomen.

            Şi în sfîrşit, aspectul cultural care cuprinde cele mai impunătoare realizări în domeniul învăţăturii, ştiinţei, litaraturii şi artei. Declaraţia de la Bologna, semnată în 1999, pune bazele Spaţiului European pentru Învătămîntul Superior. Chiar dacă acest sistem nu a intrat total în vigoare în toate ţările semnatare, el are scopul de a structura cele mai valoroase cunoştinţe în conceptul modern.

           Actualitatea expunerii trebuie să corespundă capacităţii de recepţie a publicului. Şi atîta timp cît nu reprezentăm un interes cultural pentru celelalte state înseamnă că suntem mediocri şi  dăm dovadă de elementul  original. Ce folos dacă avem biblioteci bogate în litaratură, că ele oricum arată pustiite ca după Marele Potop.  La capitolul frecventarea teatrelor, muzeelor şi concertelor stăm mai bine, căci numai cu timpul are loc dezvoltarea rafinamentului în gusturi şi respectiv a cererii.

          Integrarea Republicii Moldova în UE  reprezintă teleportarea într-un univers al bunăstării şi atîta timp cît  ne dorim acest lucru cu întreaga fiinţă, trebuie să contribuim fiecare, poate şi indirect, la realizarea celui mai înălţător vis. Iar adevăraţii români nu vor înceta nicicînd să viseze:

’’Înfrînt nu eşti atunci cînd sîngeri,
nici ochii cînd în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrîngeri,
sunt renunţările la vis.’’

Radu Gyr