Au fost depistate fraude la implementarea proiectului european care prevede instalarea reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri. Motiv de ceartă între firmele subcontractoare sunt câteva sute de mii de euro. În pofida acestui fapt, prima fază a proiectului a fost încheiată înainte de termen.
Frontiera R. Moldova nu va mai fi separată cu sârmă ghimpată. Pe 22 mai a avut loc lansarea celei de-a II-a faze a proiectului «Reţeaua de Comunicaţii Fixe şi Mobile pentru Serviciul Grăniceri al R. Moldova», finanţat de Uniunea Europeană. Obiectivul primordial al acestui proiect constă în dezvoltarea unei noi reţele IT în vederea perfecţionării sistemului de control şi supraveghere a frontierei de stat.
Sârma ghimpată schimbată pe reţele IT
În cadrul primei faze au fost instalate şi echipate 27 de turnuri. Totodată, au fost dotate cu utilaj şi infrastructură IT subdiviziunile Serviciului Grăniceri din 40 de locaţii. Roman Revenco, directorul general al Serviciului Grăniceri, afirmă că în faza a II-a «se prevede o lungime mai mare în aria de responsabilitate, incluzând 44 de locaţii, pe o distanţă de-a lungul graniţei de aproximativ 385 km, între localităţile Horeşti şi Otaci». Această reţea va fi capabilă să susţină o serie de servicii simultane de voce, video şi date.
George Cioca, directorul Departamentului Vânzări pentru organizaţiile publice şi guvernamentale în Europa de Sud-Est, Compania Ericsson, îşi aminteşte că «naşterea acestui proiect s-a făcut în toamna anului 2009, atunci când delegaţia Uniunii Europene a organizat o licitaţie internaţională pentru securizarea frontierei estice». Această licitaţie a fost câştigată de companiile Ericsson şi Motorola, care, timp de doi ani, se obligau să creeze o reţea funcţională, care să securizeze frontiera de stat a R. Moldova.
Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, subliniază importanţa acestui proiect pentru ţara noastră, dar şi faptul că este «unul dintre cele mai mari proiecte implementate în R. Moldova. La frontieră trebuie să fie stabilitate, ceea ce noi garantăm prin intermediul acestui proiect». Pe de altă parte, Alexei Roibu, ministrul Afacerilor Interne, susţine că astfel «a devenit posibil ca frontierele R. Moldova să fie securizate, dar totodată şi transparente. Să nu mai speriem lumea europeană şi toată lumea civilizată cu sârma ghimată de altădată».
Prejudiciu de circa 3 000 000 lei
Pentru realizarea acestui proiect, Uniunea Europeană a alocat suma de circa 2 milioane euro. Departamentul de Poliţie însă a primit o plângere, în urma căreia a efectuat un şir de verificări ale activităţii întreprinderii responsabile de implementarea proiectului. Astfel, o firmă subcontractoare responsabilă de efectuarea lucrărilor de construcţie urma să primească suma de 3 300 000 lei, avansul constituind 2 300 000 lei. După ce toate lucrările au fost încheiate, întreprinderea responsabilă de implementarea proiectului a refuzat să achite încă 1 milion de lei.
Mai mult, potrivit MAI, «pentru a deposeda ilegal firma şi de avansul achitat, invocând pretexte ilegale, aceasta a aplicat sechestru pe conturile bancare şi bunurile materiale ale întreprinderii». Astfel, prejudiciul total cauzat acesteia se ridică la cifra de circa 3 milioane de lei. În prezent, conducerea întreprinderii, responsabilă de implementarea proiectului, este cercetată penal în baza art. 190 alineatul 5, Cod Penal al R. Moldova.
Surse MAI informează că, în cazul în care vor fi găsiţi vinovate de «Delapidarea averii străine», persoanele implicate riscă de la 8 până la 15 ani de închisoare. ZdG a încercat să afle care este firma subcontractantă prejudiciată, însă atât ministrul Afacerilor Interne, cât şi directorul general al Serviciului Grăniceri n-au putut numi întreprinderea în cauză, motivând că nu sunt la curent cu detaliile acestui caz. Pe de altă parte, MAI susţine că «cercetările poliţieneşti continuă, în vederea stabilirii tuturor cirumstanţelor acestui caz».
Fraude «se întâmplă mereu»
Roman Revenco susţine că nu lucrează cu firma subcontractoare, numind cei trei parteneri cu care contactează direct: Uniunea Europeană ca finanţator, Ericsson ca implementator şi ca partener, şi Serviciul Grăniceri ca beneficiar. Directorul general al Serviciului Grăniceri spune că neînţelegerile care au apărut «sunt relaţiile dintre doi agenţi economici, care vor fi hotărâte în instanţa de judecată». Mai mult, Roman Revenco susţine că această disensiune n-a afectat realizarea proiectului ca atare.
Totodată, directorul general subliniază că «de la Ericsson nu avem pretenţii. Toată reţeaua a fost dată în exploatare şi funcţionează». George Cioca, directorul Departamentului Vânzări pentru organizaţiile publice şi guvernamentale în Europa de Sud-Est, Compania Ericsson, deşi susţine că ştie despre acest caz doar din auzite, nu s-a arătat mirat de o posibilă fraudare la implementarea unui proiect: «Astfel de lucruri se întâmplă mereu. Contează până la urmă rezultatele obţinute».
George Cioca a ţinut să accentueze faptul că această firmă n-are legătură cu compania Ericsson şi, de aceea, nici nu este interesat de amănuntele acestui caz: «Tot ce ştim este din auzite. Noi ne-am făcut lucrul nostru, am plătit tot ce trebuia. Acum ei se ceartă că cineva nu i-ar fi dat cablul sau metalul care trebuia». Cioca aminteşte că Ericsson este «cea mai mare companie din lume de telecomunicaţii. Noi lucrăm cu milioane de euro. Suma de la care se ceartă ei (circa 200 mii euro), pentru noi, nu e mare lucru».
*Articol semnat de Olga Bulat
Sursa: Ziarul de Gardă
http://www.zdg.md/politic/proiect-european-cu-ilegalitati
Opinia Vizitatorilor